Schimbările climaterice au efecte negative asupra sănătății #COP21PARIS 30.11.2015


Relația climat/boală este de puțin timp serios și științific studiată de către cercetători, deși faptele sunt cunoscute încă de pe vremea lui Hipocrate. Dezastrele naturale pot  influența în mod variat sănătatea populației și pot determină de la efecte fizice imediate (boală, disabilitate și deces) până la cele psihologice de lungă durată. 

 

Schimbările climaterice păr a fi avut, în ultimul secol, numai efecte negative asupra sănătății populației în special în țările sărace, care, paradoxal, contribuie cel mai puțin la emisia de gaze toxice în atmosferă ca efect al industrializării. Unii cercetători folosesc pentru a caracteriza situația prezenta termenul de holocaust biologic și consideră că schimbările de mediu produse în  ultimii 200 de ani sunt echivalente cu cele produse în ultimii 2.000 de ani, iar cele produse în ultimii 20 de ani sunt la fel de importante că cele produse în ultimii 200 de ani.

 

Cu alte cuvinte, ritmul producerii schimbărilor de mediu este foarte accelerat, iar colaborarea dintre politicienii din domeniile sănătății mediului, sociologiei și economiei în găsirea de soluții pentru a limita efectele negative ale schimbărilor climaterice ar impune acțiuni imediate  formulate și implementate în deplin consens. Conform ONU, în anul 2050 populația planetei va fi în jur de 9 miliarde de indivizi, urbanizarea, consumul de energie și de deșeuri nocive pe cap de locuitor va crește și pe mai departe, iar pentru următorii 25 de ani se așteaptă creșterea morbidității și a mortalității în rândul populației îmbătrânite mult mai sensibilă la schimbările climaterice.

 

Un laureat al Premiului Nobel semnala, acum câțiva ani, apariția unei noi ere geologice, The “antropocene”. Schimbările climaterice cauzate de activitățile desfășurate de om pe această planetă sunt semnificative și cu efecte din ce în ce mai distructive la nivelul atmosferei, al solului și al biodiversității. Prognozele arată că atmosferă se va încălzi cu 1,5 până la 5,8 grade Celsius, apa mării cu două grade, iar nivelul oceanelor va crește cu 49 de cm.

Temperaturile extreme și ploile masive, care determină inundații și secetă, ridicarea nivelului apei mării și poluarea aerului atmosferic au modificat și vor continuă să modifice profilul mortalității și al morbidității fiecărei țări.

 

După o apreciere a OMS, schimbările atmosferice au cauzat, de la mijlocul anilor ’70 și până în prezent, peste 150.000 de decese și peste 5 milioane de DALY (disability-adjusted lifeyears) – cele mai multe în țări subdezvoltate; în Africa, Asia și America de Sud a crescut incidență malnutriției și a bolilor infecțioase/parazitare propagate prin vectori și apa (diareea, malaria, tripanozomiază, febra hemoragică s.a.), iar în nordul planetar a crescut incidență bolilor datorate stresului hidrotermal și a creșterii concentrației gazelor nocive în aerul atmosferic. S-a mai constatat migrația vectorilor de la sud către nordul planetei și prezența în anumite regiuni a unor boli de mult considerate eradicate, de exemplu reapariția malariei în Turcia, Uzbekistan, Turkmenistan și în regiunea munților Urali.

 

Impactul socio-demografic al schimbărilor climaterice a determinat, de asemenea, migrația și dislocarea a milioane de persoane devenite astfel vulnerabile din punctul de vedere al sănătății.

 



Ştiri

Conferința multidisciplinară de Oncologie în Practica Medicală - București, 24-26 martie 2022(21.02.2022)

SAMF şi Societăţile partenere organizează în perioada 24-26 martie 2022 Conferința Națională de Oncologie în...
...citiţi tot articolul

Biblioteca virtuală

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Bucureșt
UMF Cluj - Resurse online de probă
Revista Română de Medicina Familiei
ResearchGate: un site de social networking pentru oamenii de știință și cercetători
Tratat de îngrijiri paliative la domicliu
...vizitaţi biblioteca

Blog

Blogul unui medic cosmopolit



...vizitaţi blogul


RevRomMedFam

Revista Română de Medicina Familiei



...vizitaţi site-ul