Comunicarea veştilor proaste în medicină



Curs pentru: medici de toate specialităţile şi alţi profesionişti din sănătate (manageri, psihologi, etc).
Autori: Ioana Omer
Valabil până la: 31.12.2022
Acreditare: curs neacreditat; se eliberează certificat de participare

Rezumat


Cursul de faţă prezintă câteva aspecte legate de comunicarea veştilor proaste în medicină particularizând pentru domeniul oncologiei, acolo unde ne întâlnim cu acest gen de situaţii foarte frecvent. Ideile, concepţiile despre boală, resursele psihologice şi cele suportive, momentul în care apare boala, situaţia familială, stilul de reacţie în situaţii dificile (coping), personalitatea sunt elemente care pot explica diferenţele de reacţie la impactul cu boala.

 

Studiile au dezvăluit că marea majoritate a terapeuţilor sunt de părere că acest diagnostic trebuie comunicat întrucât bolile neoplazice necesită tratamente îndelungate cu efecte neplăcute, uneori mutilante pentru pacient de a căror promptitudine depinde însă de multe ori viaţa pacientului. În ceea ce-i priveşte pe pacienţi, aceştia şi-au manifestat dorinţa de a cunoaşte adevărul, efectele fiind atât echilibrarea psihică, adoptarea unor conduite şi comportamente favorabile bolii, cât şi consolidarea relaţiei terapeutice, pacientul conştientizând că are alături o echipă care-l susţine fizic şi psihic, în care are încredere şi care-l motivează astfel pentru tratamente.

 

În acest curs sunt trecute în revistă: motivele care fac dificilă comunicarea veştilor proaste, factori care influenţează reacţiile pacienţilor la aflarea diagnosticului de boală incurabilă, părerile pro şi contra relative la comunicarea diagnosticului de cancer, modele de urmat de către terapeuţi pentru împărtăşirea veştilor proaste, modalităţi indirecte prin care pacienţilor aflaţi în stadiul terminal li se comunică starea lor şi de asemenea atitudini şi comportamente care trebuie evitate de către terapeuţi în comunicarea veştilor proaste pacienţilor. De asemenea, sunt abordate reacţiile emoţionale ale pacienţilor ulterioare comunicării diagnosticului de cancer, precum şi tulburările psihice majore care pot apărea în bolile neoplazice, alaturi de metodele psihoterapeutice care pot fi utilizate în aceste situaţii.

 

Comunicarea veştilor proaste este făcută în principal de către medic (în acest curs cu referire la medicul oncolog) însă rolul psihologului este important în ameliorarea reacţiilor pacienţilor care pot apărea ulterior acestei comunicări. În acest sens colaborarea medic-psiholog în comunicarea veştilor proaste şi tratamentul tulburărilor emoţionale/psihice este de multe ori necesară iar acest aspect este de asemenea cuprins în acest curs.   

 

Cuvinte cheie: veste proastă, metode în comunicarea diagnosticului, colaborarea medic-psiholog, metodele psihoterapeutice

 

Obiectivele de învăţare


După parcurgerea acestui curs cursanţii:
- vor şti care sunt motivele care fac dificilă comunicarea veştilor proaste;
- vor  cunoaşte factorii care influenţează reacţiile pacienţilor la aflarea diagnosticului de boală incurabilă;
- vor fi capabili să treacă în revistă argumentele pro şi contra relative la comunicarea diagnosticului de cancer din punctul de vedere al terapeuţilor;
- vor putea sa descrie câteva modele de urmat de către terapeuţi pentru împărtăşirea veştilor proaste (modelul ABCDE, SPIKES);
- vor putea să identifice reacţiile emoţionale ale pacienţilor ulterioare comunicării diagnosticului de cancer;
- vor recunoaşte prezenţa tulburărilor psihice majore care pot apărea în bolile neoplazice şi eventual vor interveni în tratamentul acestora.